Informatii utile
Despagubirile ANRP
Daca ANRP a emis o Decizie de acordate de despăgubiri cu mult timp in urma, iar acum, in urma unei ,,reevaluări" a constatat ca despăgubirile acordate au fost supraevaluate, aveți nevoie de reprezentare adecvată. Daca aveti dosarul inregistrat la ANRP si nu ati primit inca Decizia de compensare, se impune sa actionati in judecata aceasta institutie. Aceasta este singura modalitate legala de a obliga ANRP-ul sa va emita Decizia de compensare. Mai sus puteti vedea jurisprudenta consacrata in domeniu, prin care ANRP-ul este obligat in justitie fie sa emita Deciziile de compensare, fie sa suplimenteze cuantumul despagubirilor.
Daca ati primit o decizia de compensare subevaluata, se impune sa contestati in justiție dispoziția. Dupa izbucnirea scandalului supraevaluarilor in cazul ,,cesionarilor'', de teama ca nu cumva sa existe noi suspiciuni de supraevaluare, aproape toate deciziile de compensare sunt cu mult subevaluate, insa tot in mod ilicit si la limita abuzlui in serviciu, prin interpretarea si aplicarea eronata a grilei notariale de referinta.
Daca aveti o decizie de validare partiala ori de invalidare, se impune sa contestati in justitie aceasta deczie.
Cele două etape administrative premergătoare despăgubirilor
Prima etapă se finalizează odată cu emiterea de către Primărie ori altă entitate deținătoare a imobilului (precum AVAS etc.) a Dispoziției cu propunerea de acordare de despagubiri, restituirea prin echivalent urmand a se efectua potrivit dispozițiilor Legii nr. 165 / 2013.
Cea de-a doua etapă administrativă de restituire, reglementata de dispozițiile Legii nr. 165 / 2013, rezidă în evaluarea imobilului nationalizat conform grilei notariale din anul premergator emiterii deciziei și respectiv emiterea Dispoziției reprezenând titlul de despăgubire.
Citeste mai multe detalii despre despagubirile ANRP obtinute de Iulian Lepa, avocat specializat ANRP.
Rolul avocatului specializat in litigii cu ANRP-ul
Având în vedere cele relatate, este necesară intervenția unui avocat specializat în litigii cu ANRP-ul. Avocatul va da în judecată ANRP și va obține în mod irevocabil în justiție obligarea acestei instituții să solutioneze și să emită într-un final Decizia reprezentând titlul de despăgubire.
Concret: ansamblul etapei administrative prevăzută de dispozițiile Legii nr. 165 / 2013 va fi scurtat la modul cel mai drastic. Astfel, persoana îndreptățiă nu va mai aștepta soluționarea dosarelor anterioare cu numar de înregistrare mai mic (aproximativ 60.000 la număr), ci ANRP-ul va fi obligat în mod irevocabil sa purceadă la efectuarea operațiunilor administrative mai sus menționate: evaluare și emiterea Deciziei. Durata acestui litigiu absolut indispensabil se întinde pe o perioadă aproximativă cuprinsă între un an și un an și șase luni de zile, în funcție de vacanțele judecătorești sau alți factori aleatorii. Ca atare, singura modalitate de a debloca un dosar de restituire prin echivalent aflat la ANRP, o reprezintă acționarea în judecată a acestei instituții.
In final, pentru a fi obiectivi si nepartinitori, trebuie mentionat ca ANRP-ul lucreaza cu o resursa umana cu mult sub capacitatea necesara (aproximativ 18 juristi), care oricum lucreaza la capacitate maxima, iar unii din functonarii acestei institutii au fost nu de putine ori acuzati pe nedrept de supraevaluari. Asa se explica subevaluarile, deciziile de invalidare ori validare partiala abuzive si lentoarea solutionarii dosarelor. Oricum, in lipsa vointei si deciziei politice de a inzestra ANRP-ul cu un personal corespunzator adecvat numarului imens de dosare aflat in custodia sa, aceasta institutie nu va putea functiona niciodata in parametrii dezirabili. Iar daca ar fi sa facem un scurt exercitiu de imaginatie, in care toate cele 60.000 de dosare aflate in custodia ANRP-ului ar fi solutionate rapid si corect, fara subevaluari, efortul bugetar inerent ar fi pur si simplu nesustenabil, dat fiind conditiile actuale.
Cu precizarea ca in materie de punere in executare a hotararilor in care ANRP-ul a fost obligat sa solutioneze un dosar, sa recalculeze cuantumul despagubirilor ori sa revina asupra unei decizii de invalidare, intodeauna aceasta institutie a fost de buna credinta si a pus in executare hotararile judecatoresti pronuntate impotriva sa.
STADIUL DE SOLUŢIONARE A DOSARELOR LA DATA DE 11.03.2024
DOSARELE CONSTITUITE ÎN TEMEIUL LEGII NR. 10/2001
Până la data de 11.03.2024, la Secretariatul C.N.C.I. au fost înregistrate 68.901 dosare, din care 5.341 au fost transmise după data de 11.03.2019. Până în prezent au fost soluţionate 55.203 dosare. În categoria dosarelor soluţionate intră dosarele pentru care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) sau Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) au emis decizii, dosarele returnate entităţilor notificate la cererea titularilor, precum şi dosarele în cazul cărora s-a constatat, după consultarea autorităţilor locale, că au rămas fără obiect.
Dintre dosarele nesoluționate, 7.264 dosare au trecut de etapa analizării în ordinea numărului de înregistrare și, pe măsura completării lor cu documentele solicitate, vor fi introduse pe ordinea de zi a C.N.C.I. în vederea emiterii deciziei de compensare/validare parțială/invalidare.
1.340 de dosare au fost returnate autorităților învestite cu soluționarea notificărilor și nu au mai fost retransmise sau nu conțin titlurile de valoare nominală în original, pentru a se putea emite decizie de către C.N.C.I.
Alte 1.826 dosare sunt în procedură judecătorească, iar C.N.C.I. urmează să emită o decizie după ce instanțele se vor pronunța cu privire la existența și întinderea dreptului de proprietate.
Începând cu 27.05.2016, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 103/2016, ordinea de soluţionare a dosarelor este cea a înregistrării. Prin excepție de la această regulă se soluționează cu prioritate următoarele categorii de dosare:
- dosarele în care Secretariatul C.N.C.I. a solicitat, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 103/2016, documente potrivit art. 21 din Legea nr. 165/2013;
- dosarele în care, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive, instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la existenţa şi întinderea dreptului, precum şi la calitatea de persoană îndreptăţită;
- dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoane certificate de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene ca supravieţuitoare ale Holocaustului;
- dosarele în care propunerile de acordare de despăgubiri au fost formulate de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și minorităților naționale din România;
- dosarele în care beneficiarii sunt persoane care deţin certificate de încadrare în grad de handicap grav sau au calitatea de pensionari de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate.
În prezent sunt în lucru la ordine dosarele de la numărul 65636/CC la numărul 66169/CC.
Prezentăm în continuare numărul de dosare nerepartizate în lucru până la numărul 70361/CC (ultimul număr alocat unui dosar):
De la dosarul 66191/CC la dosarul 70361/CC: 2.453 dosare.
În afara dosarelor analizate la ordine, sunt în lucru la Secretariatul C.N.C.I. și dosare pentru care s-au formulat cereri de analizare cu prioritate de către persoanele cărora li s-au recunoscut existența și întinderea dreptului de proprietate prin hotărâri judecătorești și de către persoanele care au făcut dovada că sunt supraviețuitoare ale Holocaustului. După intrarea în vigoare a Legii nr. 103/2016 (27.05.2016), au fost depuse aproximativ 7.290 de cereri de analizare cu prioritate. A fost acordată prioritatea în cazul a 6.783 dosare. Până în prezent au fost soluționate 6.098 dosare pentru care s-a solicitat analizarea cu prioritate. La data de 11.03.2023, sunt în analiză alte 643 dosare de acest tip, inclusiv cele pentru care s-au formulat cereri în perioada 01.11.2023 - 31.01.2024.
Precizăm că analizarea acestor dosare se face în paralel cu analizarea dosarelor la ordine.
DOSARELE CONSTITUITE ÎN TEMEIUL LEGILOR FONDULUI FUNCIAR
Ca urmare a hotărârilor luate la nivelul comisiilor judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate în temeiul legislației fondului funciar, la Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) au fost înregistrate 37.744 dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar. Dintre acestea, au fost soluţionate până în prezent 31.186 dosare.
2.707 dosare au fost returnate de Secretariat autorităților locale, fie pentru a se lua măsura restituirii în natură, fie pentru completarea documentației.
În prezent sunt în lucru 3.212 dosare.
După apariţia Legii nr. 165/2013, dosarele constituite în temeiul legilor fondului funciar au fost lucrate în ordinea strictă a numărului de înregistrare.
Până în prezent, au fost analizate la ordine toate dosarele înregistrate la C.N.C.I. până la dosarul nr. 34976/FFCC (înregistrat la data de 28.03.2022), precum și toate dosarele înregistrate la C.N.C.I., care conțin hotărâri judecătoreşti prin care instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la existenţa şi întinderea dreptului de proprietate până la dosarul nr. 37631/FFCC (înregistrat la data de 28.12.2023).
În dosarele considerate complete, Secretariatul C.N.C.I., compus din consilierii A.N.R.P., a propus/va propune Comisiei acordarea de măsuri compensatorii.
În cazul celorlalte dosare, cu aprobarea C.N.C.I, consilierii au solicitat/vor solicita documente din care să reiasă în mod clar următoarele:
- calitatea de proprietar asupra imobilului solicitat, la data preluării de către stat;
- calitatea de moştenitor al autorului de la care a fost preluat imobilul (în cazul în care autorul a decedat);
- dovada preluării abuzive a imobilului de către stat;
- amplasamentul imobilului revendicat, pentru a se putea stabili valoarea acestuia conform grilei notariale.
Cum să ataci o decizie de compensare emisă de către CNCI, din cadrul ANRP?
Ca urmare a adoptării Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv, legiuitorul român a oferit ocazia persoanelor prejudiciate de preluarea abuzivă a imobilelor de către statul român să apeleze la autorităţile competente, respectiv Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în vederea obţinerii unor măsuri reparatorii fie în natură, fie în echivalent. Ulterior, prin Legea nr. 165/2013 a fost instituită Comisia Naţională pentru Compensare Imobilelor (CNCI), stabilindu-se faptul că cererile având ca obiect emiterea unei Decizii de compensare să fie soluţionate în termen de 5 ani, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Deşi legislaţia în vigoare a stabilit în mod clar o modalitate de evaluare a imobilelor preluate în mod abuziv, de cele mai multe ori CNCI nu a procedat la o evaluare efectuată în mod corespunzător, fapt ce a determinat existenţa mai multor litigii pe rolul instanţelor de judecată competente, solicitându-se efectuarea unei evaluări corecte prin contestarea Deciziilor de compensare emise. Pavel, Mărgărit şi Asociaţii Societate românească de avocatură recomandă apelarea la un avocat specializat în retrocedări ANRP/CNCI, drept imobiliar şi litigii civile care să asiste şi să reprezinte persoanele interesate în vederea contestărilor Deciziilor de compensare.
Având în vedere faptul că la data de 09.07.2021 a fost adoptată Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, se impune ca evaluarea imobilului ce face obiectul unei Decizii de compensare să se realizeze în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii Deciziei de compensare, în concret, prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională.
Conform formei actuale ale art. 21 alin (6) din Legea nr. 165/2013, pe lângă aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei, CNCI, va lua în considerare şi caracteristicile tehnice ale imobilului, precum şi categoria de folosinţă la data preluării acestuia.
Deşi aceste aspecte sunt expres menţionate în legislaţia în vigoare în România, CNCI nu respectă dispoziţiile legale, nu face aplicarea grilelor notariale în mod corespunzător atunci când emite Decizii de compensare, acest lucru conducând la o evaluare incorectă a imobilelor preluate abuziv în România.